Zâna Trotuarelor de Ioan Drăgoi, dramaturg hunedorean
Regia artistică : Mihai Panaitescu
Scenografia : Nicoleta Onofrei
Cu: Andreea Raica, Eugen Titu, Radu Pavel, Roxana Olsanschi şi Rusu Alexandru Sorin

UMOR ŞI RĂSTURNĂRI DE SITUAŢII, O POVESTE REALĂ
Eroina acestei comedii este o prostituată frumoasă şi incultă, care cunoaşte un scriitor. Acesta îi va dărui "într-o doară" o carte de-a sa, al cărui personaj masculin, Mihai, este proiecţia ideală a bărbatului ce înţelege în profunzime sufletul feminin. Eroina piesei consideră că l-a întâlnit în personaj pe bărbatul care o va salva, se îndrăgosteşte de el şi vine la autor şi îl roagă să-i facă cunoştinţă cu acesta, pe deplin convinsă că există în realitate. Neputând admite că Mihai e doar o "minciună" scriitoricească, ea pleacă deprimată şi revoltată.
Va reveni însă după un timp, atunci când va înţelege că, din moment ce autorul a creat un personaj atât de "frumos", chiar el este asemeni personajului.
Scenariul piesei are la bază o poveste reală. Într-o seară de octombrie, autorul a fost acostat, pe Calea Victoriei din Capitală, de o prostituată care insista să-şi ofere serviciile. Ca să scape de ea, Drăgoi i-a lăsat o carte. După trei săptămâni, tot seara, târziu, in acelaşi loc, a întâlnit-o din nou. De data asta, femeia îi cerea altceva: să-i facă cunoştinţă cu un personaj din carte, de care se îndrăgostise în timp ce o citise. Povestea este una de suflet şi totodată, o adevarată lecţie de viziune asupra iubirii.
"Zâna Trotuarelor" este o piesă cu final deschis, în care autorul a construit două variante diferite, diametral opuse : una cu happy end, cealaltă brusc şi brutal tragică.