"Există un vizionarism structural în universul textelor lui Matei Vișniec, care vizează direct problematizarea de tip arhetipal, liberă de orice convenții sau constrângeri spațio-temporale.
Astfel în piesa de teatru Regele, Bufonul și domnii șobolani, personajele trăiesc într-un realism fantastic care sintetizează două perspective, care, în mod obișnuit, sunt antagonice: perspectiva rațională asupra realității și acceptarea supranaturalului ca o nouă realitate.
Realismul se împletește cu fantasticul și oniricul, în care tema puterii este laitmotivul piesei și care capătă dimensiuni monstruoase, atât de prezente în realitatea socială contemporană târâtă în șobolanismul politic, terorismul și etapa superiară de dezgust, Războiul.
În spatele simbolurilor emblematice, precum personajele-simbol Regele și Bufonul, se întrezăresc umbrele reale inspiratoare de nevroze sociale și politice.